Portal Suceava

Siguranță online · Ghid

Datele biometrice: ce sunt și ce riscuri au când le dai cuiva

Fața, amprentele: când ți le cer instituțiile sau firmele, ce spune legea, ce se poate întâmpla dacă sunt furate și ce întrebări să pui.

Ultima verificare: 6 surse
Ilustrație: o amprentă, conturul unei fețe și un lacăt.
Ilustrație: redacția Portal Suceava

Ce sunt

Legea europeană a protecției datelor (GDPR, art. 4) definește datele biometrice ca date despre caracteristicile fizice, fiziologice sau comportamentale ale unei persoane, prelucrate tehnic astfel încât să permită sau să confirme identificarea ei unică. Exemple date chiar de lege: imaginea feței și amprentele.

De ce sunt speciale

Când sunt folosite ca să identifice o persoană, datele biometrice fac parte din categoriile speciale de date (GDPR, art. 9). Prelucrarea lor e interzisă ca regulă, cu excepții strict prevăzute: de exemplu, consimțământul tău explicit sau o lege care o cere.

Comitetul European pentru Protecția Datelor (EDPB) subliniază că datele biometrice sunt deosebit de sensibile și că prelucrarea lor poate crea riscuri semnificative. Recunoașterea facială poate da erori, prejudecăți și discriminare. Folosirea greșită a datelor biometrice poate avea consecințe grave, cum ar fi frauda de identitate sau uzurparea identității.

Unde ți se pot cere

  • Buletinul electronic (CEI): în cip sunt imaginea feței și amprentele a două degete. Potrivit MAI, amprentele sunt șterse ireversibil din baza de date a celor care tipăresc cartea, ca la pașaportul electronic. Ai și altă variantă: cartea de identitate simplă (CIS), fără cip, pentru care se ia doar imaginea feței.
  • Identitatea digitală ROeID: selfie, video și audio, păstrate 5 ani de ADR. Vezi Identitatea digitală ROeID: ce trebuie să știi.
  • Firme: pontaj sau acces cu fața ori amprenta, aplicații de bancă, aeroporturi. EDPB recomandă variante mai puțin intruzive și spune că, la aeroport, ar trebui folosite doar datele celor care aleg activ, cu consimțământ.

De ce contează dacă sunt furate

O parolă furată o schimbi. Fața și amprentele nu le poți schimba. Odată ajunse la cine nu trebuie, rămân ale tale toată viața.

Întrebări de pus înainte să le dai

  1. E obligatoriu sau există o altă variantă (parolă, card, ghișeu)?
  2. Cine le păstrează, unde și cât timp?
  3. Sunt stocate la tine (pe card, pe telefon) sau într-o bază de date centrală? EDPB consideră potrivite doar variantele în care datele sunt la persoană sau în care doar ea are cheia de criptare.
  4. Le dai pe baza consimțământului? Atunci îl poți retrage.

Dacă afli că au fost furate

  • Operatorul (instituția sau firma) trebuie să te anunțe fără întârziere când o încălcare a securității datelor îți pune drepturile în pericol ridicat (GDPR, art. 34).
  • Poți cere operatorului să-ți spună ce date are despre tine și să le șteargă, acolo unde legea permite.
  • Poți face plângere la ANSPDCP (dataprotection.ro).
  • Fii atent la încercări de a-ți folosi identitatea: conturi deschise pe numele tău, credite, mesaje ciudate. Vezi Campanii de atac semnalate de DNSC.

Decizia îți aparține. Scopul acestei pagini e să alegi în cunoștință de cauză.

Surse

  1. ANSPDCP: Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (oficială)
  2. EDPB: recunoașterea facială în aeroporturi, control maxim asupra datelor biometrice (24.05.2024) (oficială)
  3. HUB MAI: eliberare carte de identitate (CEI, CIS) (oficială)
  4. MAI: lansarea cărții electronice de identitate și ștergerea amprentelor (13.03.2025) (oficială)
  5. Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), text oficial în limba română (oficială)
  6. ROeID: termeni, condiții și politica de confidențialitate (ADR) (oficială)

Redactat cu asistență AI, verificat de redacție.

Ai găsit o greșeală? Propune o corectură